February 02, 2007

questions

nu m-am obisnuit sa platesc pentru greselile pe care le fac.resursele mele sunt nelimitate,insa nu am acces la ele.cand o sa invat drumul?cand n-o sa ma mai simt singura?cand o sa inteleg ca am tot ce mi-am dorit si de fapt,nu am nimic?cand o sa realizez ca e un drum cu sens unic? cand o sa fiu in stare sa vreau lucruri si pentru cei din jur? cand si mai ales de ce trebuie sa ma maturizez?

sunt superificiala.
fac parte din doua lumi.
una veche,alta noua.

am incercat.

mai incerc.

ma tot izbesc.

ma tot zbat.

nu reusesc sa trec la un nivel superior.

ma complac intr-un fel de mediocritate.

imi doresc sa fac lucruri.

lucruri care definesc aceeasi lume.
veche si noua in acelasi timp.

dar fac asta in timp ce visez.

nu-i usor sa te trezesti.

dar nu-i usor nici sa visezi.

2 comments:

Anonymous said...

ce post frumos, imi aminteste de starea mea de ceva vreme in urma, cam un an si ceva

Anonymous said...

Hm, trebuie sa-ti contrazic ultimele randuri. E usor sa visezi. Nu-i usor sa visezi frumos...cel putin nu in cazul meu.

Realitati paralele

Am recitit azi o parte din textele pe care le-am scris de-a lungul anilor pe blogul asta, apoi cateva comentarii si m-a cuprins o neliniste ...