"In aceasta emotionanta comedie, copilul de 7 ani Piero traieste in Livorno, intr-un loc cu o nu prea buna reputatie numit de localnici Ovosodo (in traducere inseamna “Oua bine fierte”). Piero este fortat sa se maturizeze de la o vârsta frageda dupa moartea mamei sale, el si fratele sau fiind crescuti doar de tatal sau. Când Piero implineste 13 ani, tatal sau, un criminal de mâna a doua care nu reusea sa stea in afara inchisorii, complica lucrurile prin aducerea acasa a iubitei sale gravide pentru a locui impreuna. In pofida copilariei dificile, Piero este un baiat istet, si este incurajat sa isi continue studiile de catre Giovanna, o vaduva care preda la scoala lui. La noua scoala, Piero câstiga un prieten, Tommaso, bogat dar dificil, iar mai târziu, dupa ce implineste 18 ani, intâlneste adevarata dragoste in persoana lui Lisa, dar relatia din pacate nu va dura. Toate aceste deziluzii si compromisuri in a-si gasi un loc al sau ii vor schimba viata lui Piero pentru totdeauna." (cinemagia.ro)
Filmul este mai mult decat o comedie.E drama si dragoste,e filosofie si introspectie,e interior si exterior,e viata.Filmul nu urmareste indeaproape doar traiectoria lui Piero,insa nici nu aflam tot ce se intampla cu celelalte personaje.Nu este cel mai bun film pe care l-am vazut vreodata,insa are ceva aparte care m-a facut sa imi pun niste intrebari,care m-a dus in Italia anilor '90,care mi-a aratat ca e foarte important sa ai grija ce-ti doresti si ca ceea ce visezi nu e identic cu ceea ce traiesti.Mi-a placut Tomasso,mi-a placut Lisa,mi-a placut sfarsitul,mi-a placut ca n-a fost previzibil,mi-a placut scenariul.Cel mai mult,insa,mi-a placut metafora de la care pleaca totul.
Este vorba despre vise care se implinesc si care nu mai conteaza odata ce devin realitate si despre vise care nu se implinesc niciodata,dar care asa,neimplinite,duc la realizarea altora.Toate acestea alcatuiesc un "ou prost-fiert(sau fiert tare) care ramane in gat,care iti lasa un gust amar,care nu iti da voie sa respiri cum trebuie,cu care poti trai toata viata,fara a mai incerca sa in inghiti sau sa il scuipi.Nu stiu daca e vorba de curaj sau de ratiune,dar sigur e vorba de intrebari si raspunsuri.Pe care trenuie sa ti le pui,sa ti le dai.Poate (de fapt,sigur) e alambicat ce spun,poate ca totul e mult mai simplu....Cert e ca filmul trebuie vazut!
2 comments:
Genul asta de posturi imi place mie. Sunt bine scrise si ma le citesc pana la capat. (spre deosebire de ultimul tau post, din care am citit fix doua cuvinte :D)
In ansamblu inteleg ca pe blogul tau scrii cand pentru tine, cand pentru noi. Bravos ;) !
chiar "bravos" :))..sper sa nu devin dependent de blogu tau..in leg. cu filmu l-am cautat peste tot net,magazin ..nu l-am gasit..pacat .
Post a Comment