November 26, 2007

mi-e pofta de....

* teatru
* un desert cu nume cel putin caraghios (lapte de pasare)
* o seara de step
* o excursie neplanificata, eventual la timisoara
* o perioada in care sa nu mai fie vorba doar despre mine
* lacrimile mele. ti-am mai zis ca nu mai pot sa plang!!!
* covrigi nesarati si de cum ma luau in brate mama si tata
* sentimentul ala de siguranta, de dupa examene

4 comments:

Annie said...

Eu stiu cum e cand simti nevoia sa plangi, dar nu mai ai lacrimi. Doare ingrozitor. E semn, probabil, ca ai plans prea mult, si nu mai ai "materie prima"...
Acum e, parca mai usor, dupa mult timp. Dar asta numai pentru ca am reusit, cu totul neplanificat, sa tratez cauza, nu efectul. M-am vindecat de el si nu mai simt nevoia sa plang. Pentru ca el nu ma mai doare.
Bafta si tie, indiferent de cum alini problema...

Annie said...

A, si... desi se spune ca gustul razbunarii e dulce, nici macar de lacrimile lui nu mi-e pofta. Acum mi-e indiferent. Ceea ce pentru mine e ciudat... Simt ca vegetez sentimental.

noni said...

eu am refuzat sa mai vegetez sentimental. acum, nu stiu ce sunt, cum se numeste starea asta....
stiu doar ca mi-am promis ca n-am sa mai fiu atat de slaba niciodata, ca n-am sa ma mai umilesc!
si stiu ca o sa fiu fericita atunci cand am sa plang!

Raluci said...

don't worry! be happy! btw...sunt sigura ca o sa faci pe rand tot ceea ce ti-ai propus si iti doresti..ca doar esti noni :D

Realitati paralele

Am recitit azi o parte din textele pe care le-am scris de-a lungul anilor pe blogul asta, apoi cateva comentarii si m-a cuprins o neliniste ...