May 04, 2008

Paris, mon amour (1)

Am ajuns din nou la Paris. De data asta, cu ai mei. De data asta, stiind ca va fi o vacanta boem-luxoasa, cu hotel de cinci stele, fara mucegai pe pervaz, cu mese la restaurante "de fitze" si nu pe/pe sub un pod sau pe niste scari, cu plimbari mai lungi la Chanel, Vuitton si Dior decat pe strazile ucigator de frumoase din Montmartre.
N-a fost deloc asa cum ma asteptam. Nu s-a intmaplat nimic din ce mi-am imaginat. Nici nu pot zice ca a fost mai bine sau mai rau. A fost altfel si intr-un alt fel, perfect. Am combinat Hiltonul din Defense, unde am stat, cu "carciumioarele" modeste din Marais si shoppingul de pe Rivoli cu statul pe scarile de la Sacre Coeur si burgerii de la Mc. Am descoperit ce misto e sa citesti pe niste scari de la etajul 56 si ce senzatie de neexplicat incerci pe bateaux mouche, cand se aprind luminitele de la turn, chiar in fata ta. Am facut bataturi de la atata mers pe jos, in Montmartre si pe Champs-Elysees si in tot cartierul Tuileries, dar am stat si ore intregi in masina, in drum spre Disneyland si spre Valle Village(un minunat complex de outlet-uri).
Ziua de Pasti a fost cea mai frumoasa. A inceput cu un mic dejun spectaculos, cu oua rosii si pasca proaspata si a continuat cu mersul la biserica, la Sacre Coeur, unde corul canta dumnezeieste. Plimbarea de dupa, prin Montmartre, cumparaturile din Place du Tertre, eclerele si tartele cu zmeura si mai ales, pranzul cu peste si paine cu nuca ne-au facut mai mult decat fericiti. Ziua s-a incheiat cu un vin perfect si cu creme brulee, la o terasa cu mese si scaune din rachita si cu chelneri amabili, cu sorturi albe, impecabile.
In fiecare zi am facut altceva, de dimineata pana seara am umblat peste tot, fara sa ne propunem sa ajungem intr-un anumit loc. Am fost la turn, dar n-am mai urcat pentru ca de 1 mai se pare ca toata populatia Terrei are liber si vine la Paris, la Tour Eiffel, altfel nu imi explic cum de erau sute de mii de oameni acolo, de toate natiile si culorile.
Am invatat Defense-ul pe dinafara, pentru ca GPS-ul nostru se ratacea tot timpul si incurca "droit" cu "gauche". Asa am si vazut, cred, aproape tot orasul, cu toate stradutele, bulevardele si pasajele lui.
Mi-am cumparat, evident, cele mai frumoase haine si cei mai frumosi pantofi si cel mai senzual parfum si cei mai comozi adidasi si cele mai incapatoare genti si cele mai fumoase postere si tablouri si bineinteles, cele mai gustoase bomboane.
Mi-au dat lacrimile la parada de la Disney si am ramas fara cuvinte cand mi-am dat seama ca exista orase mai mici decat un aeroport. Tot fara cuvinte am ramas si cand am descoperit Elie Saab si rochiile de-acolo. Si si atunci cand francezul creol mi-a zis, uitandu-se in ochii mei ca sunt cea mai frumoasa fata pe care a vazut-o vreodata si a plecat, fara ca eu sa zic ceva.
Si nu, asta nu inseamna ca am tacut toata vacanta. In franceza n-am prea vorbit, insa mi-am promis ca pana data viitoare cand ajung (sper sa fie la vara) sa vorbesc mult mai bine.
Sunt multe episoade de care n-am sa uit niciodata si pe care am sa vi le impartasesc si voua, vreti-nu vreti. Dar vacanta asta zau c-a fost minunata. Asa de minunata ca as fi vrut sa raman acolo, sa nu ma mai intorc. Si se pare ca mi-am dorit asta foarte mult, din moment ce am pierdut si avionul din motive care imi scapa inca. A fost un semn.... :P
Despre cat de mult imi plac mie francezii si de ce si despre pantofii mei de lac juliti pe aleile pietruite dintr-un parc fara nume, despre fructele glasate si despre locurile pe care le-am mai vazut, intr-un post viitor.

2 comments:

Raluca said...

scumpi sa porti sanatoasa toate toalele frumoase pe care ti le-ai achizitionat si sa pastrezi amintirea asta mai ales pentru acele clipe in care totul o sa ti se para mucegait de vreme, de oameni...

Ingrid said...

multam! si tu, la fel! :*

Realitati paralele

Am recitit azi o parte din textele pe care le-am scris de-a lungul anilor pe blogul asta, apoi cateva comentarii si m-a cuprins o neliniste ...