:)

intre doua examene si mai multe ploi de falsa primavara, gasesc bucurii marunte in intamplari si persoane care altfel, m-ar tulbura.

( in felul asta uit de oameni si de gesturi si de vorbe care dor. in fiecare zi, alti oameni, alte gesturi, alte vorbe. dar eu zambesc....)

imi amintesc, de pilda, deschizand usa de la intrare, de andra, colega mea de banca din liceu si de rasul ei colorat si de cum ne invatam una pe alta baschet si de cum hoinaream prin bucuresti, sperand sa gasim ce nu avusesem niciodata. imi amintesc de ea pentru ca pe yala scrie cisa si asa o cheama pe sora ei mai mica. si cisa de pe yala mi-a asezat azi un suras timid in coltul gurii.

tot azi, spaga data de o pensionara unei functionare de la casa de pensii mi-a smuls un zambet invizibil, in timp ce stateam la coada. "spaga" era un buchet de frezii. (freziile sunt singurele flori pe care le iubesc in tacere, in afara de liliacul alb, primit in toiul iernii.) batrana a scos buchetelul de frezii galben-verzui, necoapte, dintr-un dosar-plic ingalbenit de vreme si i le-a strecurat functionarei prin gemuletul ghiseului, spunandu-i si sarumana. gestul batranei si faptul ca functionara nu i-a multumit pentru flori ar trebui sa starneasca altfel de reactii, poate mila.... dar eu am zambit, amintindu-mi de vremurile cand uram freziile galben-verzui, necoapte.

mergand in aceeasi directie anaforica, un al treilea zambet va aparea diseara, odata cu sunetul de jucarii si de fum si cu gustul de libertate nesfarsita si mai ales, meritata. care urmeaza. in studio martin, concert psapp.