marturisire

nu reusesc sa imi asez gandurile pe hartie, intr-o ordine satisfacatoare. nu reusesc sa extrag din toate experientele mele de pana acum momentele cele mai cele si sa le pun aici, spre deliciul meu si al celor care ar fi curiosi ce gust au amintirile mele.

si e si mai frustrant cu cat motivul e unul cat se poate de simplu si lumesc (in contrast, evident si fara lipsa de modestie, cu ale mele amintiri si ganduri si trairi): nu am un job si contrar asteptarilor mele, imi e si foarte greu sa imi gasesc. n-am epuizat toate sursele, n-am trimis suficiente mailuri, n-am fost la destule interviuri, dar mi-e mai usor sa ma plang inainte sa rezolv problema.

pentru oamenii care ma cunosc, motivul asta nu pare decat un pretext stupid, un context creat de mine insami ca sa ma sustrag de la scrierile care promiteau atat de multe.

inchei intr-o totala confuzie, marturisind ca nu pot sa scriu pana nu ma angajez. in acelasi timp, ma gandesc ca ori nu-s pregatita sa lucrez, ori nu-s pregatita sa scriu.

pana cand ma lamuresc, nu mi-ar strica totusi niste oferte de lucru. stiti voi: ziare, reviste, televiziuni, agentii de publicitate. anyone???