:)

intre doua examene si mai multe ploi de falsa primavara, gasesc bucurii marunte in intamplari si persoane care altfel, m-ar tulbura.

( in felul asta uit de oameni si de gesturi si de vorbe care dor. in fiecare zi, alti oameni, alte gesturi, alte vorbe. dar eu zambesc....)

imi amintesc, de pilda, deschizand usa de la intrare, de andra, colega mea de banca din liceu si de rasul ei colorat si de cum ne invatam una pe alta baschet si de cum hoinaream prin bucuresti, sperand sa gasim ce nu avusesem niciodata. imi amintesc de ea pentru ca pe yala scrie cisa si asa o cheama pe sora ei mai mica. si cisa de pe yala mi-a asezat azi un suras timid in coltul gurii.

tot azi, spaga data de o pensionara unei functionare de la casa de pensii mi-a smuls un zambet invizibil, in timp ce stateam la coada. "spaga" era un buchet de frezii. (freziile sunt singurele flori pe care le iubesc in tacere, in afara de liliacul alb, primit in toiul iernii.) batrana a scos buchetelul de frezii galben-verzui, necoapte, dintr-un dosar-plic ingalbenit de vreme si i le-a strecurat functionarei prin gemuletul ghiseului, spunandu-i si sarumana. gestul batranei si faptul ca functionara nu i-a multumit pentru flori ar trebui sa starneasca altfel de reactii, poate mila.... dar eu am zambit, amintindu-mi de vremurile cand uram freziile galben-verzui, necoapte.

mergand in aceeasi directie anaforica, un al treilea zambet va aparea diseara, odata cu sunetul de jucarii si de fum si cu gustul de libertate nesfarsita si mai ales, meritata. care urmeaza. in studio martin, concert psapp.

the hours

imi doream seri care sa fie doar ale mele. exista cateva ore magice, in ziele saptamanii, intre 7 si 9 si jumatate seara, cand sinceritatea e maxima si visele neimplinite lasa urme pe sub piele. doare al dracului de tare, dar e asa de placut...
iar sambata si duminica, orele magice sunt cele din dupa-amieze. intre 2 si 4 si jumatate intotdeauna se intampla ca propriile limite sa fie dilatate de un curaj venit de nicaieri si uite-asa, sa simti, de data asta pe piele, urme fierbinti de cele ce nu s-au intamplat.
oricum, e nevoie de curaj sa iti asumi taceri prelungite si gesturi ucise la timp.
e nevoie de curaj sa iti doresti ce stii ca n-o sa poti avea vreodata.
e nevoie de curaj sa nu apreciezi ce singur ti-ai daruit.

un esec al viselor.... constientizat numai in orele magice

Oren Lavie- Her Morning Elegance

Soon she's down the stairs
Her morning elegance she wears
The sound of water makes her dream
Awoken by a cloud of steam
She pours a daydream in a cup
A spoon of sugar sweetens up

pentru ca doar atat mai exista

Parov Stelar - Faith (feat. Odette di Maio)
»

raspuns:

doua sucuri de rosii fara vodka si
o seama de raspunsuri demult asteptate.
plus o discutie in hindi cu o grecoaica, intr-o noapte cu luna goala.

ce e de facut?

cand te simti sec sau poate doar secatuit,
cand nu mananci decat gutui,
cand nu dormi decat doua ore pe noapte,
cand nu asculti decat scsi-9,
cand nu simti decat miros de cesti sparte?

eremophobia ?

cu oricine as fi, tot singura sunt.

sa nu fiu niciodata singura a fost dorinta mea de anul asta.

cu toate astea,

cu cat am in jur mai multi oameni, cu atat mai singura sunt.