October 23, 2006

umflaturi de toamna

m-am trezit cu noaptea in cap,m-am imbracat in 5 min,fara a mai avea timp sa imi intind parul sau sa ma machiez,am alergat innebunita prin casa dupa buletin si dupa trimitere de la medicul de familie,gata sa imi rup picioarele,am plecat cu nodul in gat,gandindu-ma la castronul mare cu cereale si la cafeua cu gust de naut,fara de care nu mai pot trai.trebuia sa ajung la cantacuzino ,sa imi fac analize.era deja tarziu.in drum spre spital,imi imaginam cum asistenta semi-creata,facuta permanent acum 3 luni,cand s-a maritat nepoata-sa,o sa tipe la mine ca "fiecare vine cand vrea ,nimeni nu respecta programul,parca e anarhie in tara asta!" cum o sa imi infiga dusmanos acul in vena a mare a mainii stangi,strangand din dinti a frustrare si apoi o sa imi zica sa vin peste 3 saptamani,desi stim amandoua ca dureaza trei zile,,,
eu o sa plec spasita,cu mana umflata,cu gandul ca as fi putut sa imi iau 3 pachete de cafea pe extra-charge-ul ala,jurand in gand ca nu o sa imi mai ia nimeni,niciodata sange,chiar daca ar fi in joc viata unui om!!!
si pentru ca stiu ca povestirea respectiva nu ar impresiona pe nimeni,ca nu sunt primul caruia i se intampla,m-am gandit sa inventez ceva.numai ca nu a fost nevoie.
am avut un soc cand am intrat in camera de recoltari.totul curat,frumos,nici macar nu mirosea a spital.asistenta,o femeie frumoasa,trecuta de 30 de ani,ingrijita,cu breton asimetric,cu suvite in nuantele pamantului(ultima fitza),m-a intrebat pe un ton perfect daca nu vreau sa iau loc,sa astept doua minute,pana se duce sa aduca un registru.ce sa-i faci?de unde calculatoare?!
toata operatiunea a durat maxim 4 minute,nu m-a durut deloc,ba chiar as mai fi ramas,daca as fi fost sigura ca aflu al cui e copilul lui ashley(era fan "tanar si nelinistit").am plecat fericita ca nu a fost nevoie sa ii dau o suta de mii,ca avea cercei ca ai mei(5 intr-o ureche),ca unghiile erau perfecte,ca nu mirosea a spirt,ca terminasem repede si ca acasa ma asteptau cerealele si cafeaua.mi-a zis sa am grija pe drum si sa vin in max o saptamana,iar daca nu pot,sa o sun sa-i spun,ca mi le pastreaza ea.
concluzia nu e ca au inceput asistentele sa se alinieze la standardele europene,ca doamna cu pricina e un caz izolat,ci ca atunci cand crezi ca totul e perfect,ti se umfla mana,pentru ca nu ai tinut destul de mult apasat pe intepatura minuscula.
si nici cafea nu mai ai cum sa bei,pentru ca nu mai e,iar in casa miroase a catran:reasfalteaza strada.

No comments:

Realitati paralele

Am recitit azi o parte din textele pe care le-am scris de-a lungul anilor pe blogul asta, apoi cateva comentarii si m-a cuprins o neliniste ...