paris

de ce ne place parisul?
poate pentru ca putem sa ne ratacim si sa nu ne speriem,sa nu ne pierdem,sa nu ne mintim...sau poate pentru ca e luminos.si cald si rece in acelasi timp.si cerul lui e mai frumos decat al nostru.si ploaia e mai vesela acolo.si oamenii mai vechi.sau mai noi.oricum ar fi,nu ne plac.ne place orasul lor.si clatitele.si scarile de la sacre-coeur.si barbatul care canta la acordeon.nu stiu ce,dar nu imi place.e prea trist.iar eu,eu sunt atat de fericita...
place du tertre.casele de acolo.tablourile.pisica din tabloul care nu i-a placut mamei...care a costat 4o de euro.
calatoria cu metroul.spre nicaieri.pusti care fumeaza pe peron.
hotelul de 2 stele cu multe feluri de branza.si squarul din fata lui.
primavara din versailles.narcise...
magazinul de langa hotel.cu genti.urate genti!dar mi-am luat una.galbena.

parisul ramane acolo.in alta lume.in lumea aia as fi fericita,chiar de-ar fi pentru o zi.sau pentru o luna..sau pentru tot restul vietii.
nu e cliseu.e ceea ce simt.mai sincera de atat nu am fost niciodata.ba da.atunci cand i-am zis aluia ca saruta groaznic.sub tour effel.s-a dus dracului tot romantismul.il uram aproape.am fugit.spre apartamentul infect din arondismentul 17.
ajunge!obosesc pana si eu.am obosit sa imi tot amintesc.imi doresc sa traiesc din nou.nu cu el.nu cu mine.dar in paris.aceeasi tigara pe acelasi pervaz plin de mucegai.seara...