September 28, 2009

toamna melopeelor- reactualizata

Inca n-a venit noiembrie, dar eu nu ma pot abtine sa nu visez la o poveste ca cea din "toamna melopeelor". Nu stiu cat de patetic e sa ma citez eu pe mine, dar imi place mult ce-am scris in noiembrie,acum doi ani, cand stiam sa visez si mai frumos decat acum. Si cum inca nu mi s-a intamplat, insist sa visez la aceeasi poveste.
Plus un sfarsit de saptamana la munte, plus dupa-amiaza pe care chiar am visat-o azi-noapte, cu apa dulce de lac misterios si vesel, cu consistenta asemanatoare zmeurei, cu el ajutandu-ma sa inot si sarutandu-mi umarul incalzit de soarele tomnatic.

Vreau sa mi se intample; imi doresc toamna melopeelor, asa, simpla si fara semne de punctuatie. Voi, nu?

"ce toamna e si ce urati si nervosi sunt oamenii cand ploua si ce trist e acasa cu atatea carti necitite si atatea filme nevazute si atatea melodii neascultate si cu miros de cafea pe care nu-l pot simti si ce dor imi e sa tremur in ploaie asteptandu-l si apoi sa ma tina in brate pana ma incalzesc langa un ceai cu scortisoara si sa ma indragostesc de el daca nu am facut-o deja si el sa aiba maini calde si sa ne fie bine si apoi sa ne certam pentru ca eu cred ca 3:10 to yuma e un film misto si el nu si pentru ca portocaliul e o culoare vulgara dar nu la fel de vulgara ca ciclamul pe care eu il port si ca strugurii sunt mai buni decat stafidele si sa sfarsim intr-un sarut rece infinit pana acasa la el si sa o facem aproape imbracati si sa ne trezim dimineata devreme si sa fie deja iarna si sa mergem sa mancam briose sau croissante si sa bem ciocolata calda la capsa si sa citim ziarele si sa radem de cat de aglomerat e ia uite cate masini si cati oameni se inghesuie in 336 si in tramvai si noua sa nu ne pese pentru ca noi de la un timp zburam si adulmecam numai orasul si nu ne petrecem toata ziua impreuna intentionat, numai ca sa ni se faca dor si sa ne intalnim seara in parcul romniceanu si sa mancam inghetata pe strada chiar daca afara e frig rrrau si el sa imi admire manusile galbene si eu sa ii admir fularul bordeaux si sa nu ne tinem de mana pentru ca numai copiii si batranii se tin de mana si sa fredonam in gand aceeasi melodie si sa nu ne spunem te iubesc de fata cu frunzele in cadere si cu porumbeii zgribuliti si sa dansam frumos dar nu pe strada si sa bem vin fiert si sa blocam liftul numai ca sa ne redescoperim si sa ne sarutam sfios si sa vrem sa ne casatorim dar nu curand si sa vrem copii multi si sa ne imbracam amandoi in verde fara sa fi vorbit despre asta inainte si sa plecam in casablanca si la paris si sa ascultam cate o melopee la fiecare cinci zile si sa nu vrem sa traim fericiti pana la adanci batraneti ci doar sa traim impreuna pana mai tarziu cand vom vedea ce va mai fi

No comments:

Realitati paralele

Am recitit azi o parte din textele pe care le-am scris de-a lungul anilor pe blogul asta, apoi cateva comentarii si m-a cuprins o neliniste ...